Întemeietorul primei şcoli publice din Bacău, în 1839, 24 septembrie, Constantin Platon a adus în urbea noastră spiritul intelectual al Iaşiului, unde a locuit o vreme, cu familia, a învăţat şi s-a format ca personalitate culturală complexă.
Cele dintâi cunoştinţe le primeşte, probabil, în familie, de la tatăl său, preot de origine greacă. După terminarea şcolii elementare, care a fost o şcoală grecească, a urmat cursurile Institutului Trei Ierarhi, ca bursier. În 1836 urmează cursurile Academiei Mihăilene, la terminarea cărora este adus de Gheorghe Asachi, pe atunci inspector şcolar în Moldova, ca profesor, director la Şcoala nr. 1 din Bacău, prima şcoală publică. Profesorul Constantin Platon s-a remarcat de-a lungul timpului ca un bun organizator, îndrumător, educator, publicist. Aceste calităţi l-au făcut apreciat în oraşul pe care l-a iubit şi în care a rămas tot restul vieţii.
Problema alfabetizării l-a preocupat încă din 1860 pe primul dascăl al Bacăului. În acele timpuri, în oraş erau mulţi tineri şi vârstnici care nu ştiau să scrie şi să citească. In anul 1860, profesorul Platon, învăţătorul şi directorul şcolii, omul cu vederi progresiste cere municipalităţii deschiderea unor cursuri pentru tineri şi vârstnici doritori a învăţa să scrie şi să citească româneşte, dar şi elemente de aritmetică, între orele 16-18 seara. Aceste cursuri s-au ţinut până în 1866, câte trei luni pe an, când Constantin Platon a ieşit la pensie.
In dorinţa de a ajuta elevii, la vârsta de 25 de ani, profesorul Constantin Platon concepe un manual de Gramatică Românească. Manualul a fost considerat, la acea vreme, ca unul dintre cele mai reuşite şi de aceea, la cererea Epitropiei Învăţătorilor, în 1851 se tipăreşte a doua ediţie cu unele completări, adăugiri şi îmbunătăţiri. Acesta va fi folosit în toate şcolile din Moldova.
Profesorul C. Platon a tradus din diferite limbi moderne -germană, franceză- şi clasice -greacă, latină-lucrări literare, cărţi pentru necesităţi şcolare. A publicat articole şi creaţii proprii. A scris în presa vremii articole cu conţinut patriotic ce vizau independenţa, libertatea şi unitatea naţională: Buciumul Român, Tribuna Română, Albina Românească, Steaua Dunării, Gazeta de Transilvania.
Împreună cu un grup de intelectuali băcăuani, a fondat o asociaţie numită Comitetul de rezistenţă, în 1870, care făcea opoziţie guvernului şi avea ca organ de publicitate „Gazeta de Bacău”, al cărei director va fi până în 1872.
În anul 1876, alături de alţi intelectuali, a fondat jurnalul „Bacăul”. Editează şi unele publicaţii săptămânale: Vocea Democratică (1883-1884), Renaşterea Bacăului (1887), Mica Revistă (1884-1886).
Pentru că era bine pregătit profesional şi avea o cultură bogată, profesorul Constantin Platon este apreciat de comunitate, iar cuvântul său are valoarea aurului pentru mai marii oraşului. De aceea, era consultat în mai tot ce se hotăra în urbe.
C. Radu în lucrarea ”Bacăul de la 1850-1900”, Bacău, 1906, pag. 62-63, afirmă despre Constantin Platon: “În orice ocazie a fost trimis în Consiliul Comunal, în Consiliul Judeţean, ales şi deputat. Era adesea ori chemat la sfaturile boierilor şi a obştei, căci cuvântul lui era cugetat, sfatul lui înţelept”.